Valoarea manastirii rupestre in patrimoniul national

Restaurarea mănăstirii de la Șinca Veche precum și revigorarea completă a întregului ansamblu din dealul Pleșu, sunt realizări remarcabila pentru cultura și istoria românească. Prin apartenența mănăstirii rupestre la patrimoniul național se presupune o moștenire spirituală, un complex de ”bunuri” culturale care aparțin întregului popor român.Cum au fost redate comorile acestea generației de azi? Cu multă râvnă, iubire și mai ales credință în Sfânta Treime și în Maica Domnului. În urmă cu 10 ani, pe dealul Pleșu nu se prea mai abătea nimenea. Locul era năpădit de mărăciniș, nici măcar copaci tineri nu mai creșteau, iar degradarea străvechiului locaș de cult părea definitivă.
Redescoperit de doamna Maria Bâgiu-Morino, locul acesta și-a recăpătat destinul de drept. Căci timp de mai mult de două milenii, în zona Șinca Veche a existat spiritualitate, ritual, credință, germeni de creștinism și creștere de ortodoxie.
Fiecare secol și-a lăsat pecetea asupra grotei sfinte, iar pădurea, trovanții și străvechile așezări strămoșești îngropate sub sedimente și-au dormit somnul așteptând vremuri când își vor putea spune istoria...
Vechimea ansamblului Șinca Veche, ca templu, mănăstire ortodoxă și străvechi sit arheologic, conferă obiectivului o valoare inestimabilă pentru patrimoniul național. Cercetările începute în 2005 continuă în dealul Pleșu, și vor crește în amploare dezvăluind noi dovezi, izvoare și felii de istorie, rămase nespuse și neștiute.
Se cuvine de asemenea amintită valoarea mănăstirii rupestre pentru apariția creștinismului printre daci și proto-români, precum și rolul pe care la jucat spiritualitatea creștină în procesul etno-genezei.
Mănăstirea rupestră se înscrie printre alte comori ale ortodoxiei, confirmând paralelisme de arhitectură bisericească și de canon prin similitudinile cu alte așezăminte de cult străvechi de pe teritoriul țării noastre. S-au făcut astfel comparții cu peștera Sfântului Apostol Andrei, din Dobrogea sau cu străvechea mănăstire a Râmețului.
Toate datele și teoriile despre Șinca Veche indică spre o complexitate de direcții ce se impun omului de știință spre cercetare. Răspunsurile pe care săpăturile arheologice le-au furnizat până acum, au deschis drumul spre întrebări și conotații mult mai adânci.
Astfel, în anii care urmează vom fi martori la creșterea locașului de cult Schitul Sf. Nectarie, din dealul Pleșu, dar și la excavarea unui presupus castru roman și la restaurarea completă a bisericilor rupestre.

Sursa foto:

sinca-veche.ro