Castrul roman
Venind pe drumul dinspre sat și mergând spre munte, localnicii spun că pe mâna stângă ar fi fost un castru roman. Presupusul castru roman s-ar afla, acolo unde drumul face o curbă strânsă, părând să se întoarcă către sat. Astăzi drumul ajunge la Schitul de maici „Sfântul Nectarie“ din dealul Pleșu.
Localnicii zic în acest loc a fost un castru roman, în vreme ce arheologul Florea Costea crede că a fost o carieră de piatră.
Amplasarea, forma și vegetația ne ridică unele întrebări, care ar putea purta în ele și răspunsul. Faptul că acest loc are forma clară, rotundă şi specifică unui amfiteatru antic sau arenelor romane, faptul că are un diametru mediu de circa 24 de metri și că vocea rostită aici are o acustică bună sunt indicii în favoarea ipotezei originii sale romane. Marginea sa unde se văd pietre stratificate ca niște trepte și pereții ce coboară de jur împrejur în gradene largi spre centru, precum pereții unei pâlnii spre gâtul ei, vegetația este deosebită de cea din împrejurimi, poziție strategică cu vedere largă spre așezarea dacică, spre peștera mănăstire, spre satul actual, spre munte, prezenţa apei în proximitate și faptul că este un loc însorit sunt argumente în acelaşi sens.
Ne putem gândi şi la modul în care trăiau romanii și că în toate locurile cucerite au ridicat: apeducte, au tăiat drumuri, au făcut cetăți canalizate, locuri de distracție și de apărare. Acestea ne fac să credem că și aici la Șinca Veche, în proximitatea așezării dacice, pe drumul ce legă Ardealul de Țara Românescă, unde se constituise loc de vămuire (așa numitele „cuiburi de cuc“), a fost cândva un castru roman.
Săpăturile arheologice care se vor realiza prin grija Fundației Ortodox-Culturale „Maica Sfântă – Bucuria Neașteptată“ vor lămuri aceste lucruri.
Alte articole
-
Importanta bisericilor rupestre in istoria neamului
Bisericile rupestre de la Şinca Veche au jucat un rol fundamental în istoria ortodoxiei nu doar în Transilvania, ci în întreaga Românie. În primul rând, Ţara Făgăraşului a fost din vechime una dintre regiunile ţării cu cele mai multe aşezăminte monahale. În timpul domniei Mariei Tereza la conducerea imperiului Austro-Ungar, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, multe schituri şi mănăstiri ortodoxe au fost arse sau distruse, şi vieţuitorii lor omorâţi.
-
Cultura dacica la Sinca Veche
Când vine vorba de istoria neamului, românul poartă un loc aparte în suflet pentru străvechii daci, ai căror urmaşi suntem. Deşi formarea poporului român a fost strâns legată de dominaţia romană, strămutările de populaţie şi de efervescenţa etno-politică specifică mileniului I, d. Hr., noi cei de astăzi ne simţim legaţi istoric în primul rând de daci. Ale lor au fost minunatele pământuri înverzite, cetăţile cu zidul de piatră nefasonat (celebrul murus dacicus), aşezările pe vârfuri de coline şi pe crestele munţilor, precum şi credinţa în nemurirea sufletului şi într-o unică divinitate, Zalmoxis.
-
Flacara credintei la Sinca Veche, o poarta spre trecut si spre viitor
Spiritualitea are rădăcini adânci în chemarea sufletului românesc. O călătorie pe meleagurile Ţării Făgăraşului poate aduce pe neînchipuite o scufundare în trecutul spiritului dacic dar şi bucuria recunoaşterii filonului creştinismului timpuriu. Pe culmea dealului Pleşu, cu trudă săpate în piatră, încă mai dăinuie cele două bisericuţe de la Şinca Veche. Istoria locului le rezervă multe surprize vizitatorilor şi pelerinilor.
Evenimente
-
Manastirea noua - Schitul Sfantul Nectarie
Înființarea schitului de la Șinca Veche, din zona Bisericilor rupestre, cu hramul…
-
Bisericile rupestre
Oamenii veneau și vin la Sinca Veche în principal pentru Mănăstirea rupestră din…
-
Proiectul: Asezamantul istoric-ortodox-cultural "Bucuria neasteptata"
Acesta este un proiect: ecologic, smerit, tradițional, unic și unitar, istoric, ortodox …
-
Izvorul tamaduitor
Orice așezare laică sau religioasă se face în preajma unei surse de apă. Aici la…
