Castrul roman

Castrul romanVenind pe drumul dinspre sat și mergând spre munte, localnicii spun că pe mâna stângă ar fi fost un castru roman. Presupusul castru roman s-ar afla, acolo unde drumul face o curbă strânsă, părând să se întoarcă către sat. Astăzi drumul ajunge la Schitul de maici „Sfântul Nectarie“ din dealul Pleșu.

Localnicii zic în acest loc a fost un castru roman, în vreme ce arheologul Florea Costea crede că a fost o carieră de piatră.

Amplasarea, forma și vegetația ne ridică unele întrebări, care ar putea purta în ele și răspunsul. Faptul că acest loc are forma clară, rotundă şi specifică unui amfiteatru antic sau arenelor romane, faptul că are un diametru mediu de circa 24 de metri și că vocea rostită aici are o acustică bună sunt indicii în favoarea ipotezei originii sale romane.  Marginea sa unde se văd pietre stratificate ca niște trepte și  pereții ce coboară de jur împrejur în gradene largi spre centru, precum pereții unei pâlnii spre gâtul ei, vegetația este deosebită de cea din împrejurimi, poziție strategică cu vedere largă spre așezarea dacică, spre peștera mănăstire, spre satul actual, spre munte, prezenţa apei în proximitate și faptul că este un loc însorit sunt argumente în acelaşi sens.

 

Ne putem gândi şi la modul în care trăiau romanii și că în toate locurile cucerite au ridicat: apeducte, au tăiat drumuri, au făcut cetăți canalizate, locuri de distracție și de apărare. Acestea ne fac să credem că și aici la Șinca Veche, în proximitatea așezării dacice, pe drumul ce legă Ardealul de Țara Românescă, unde se constituise loc de vămuire (așa numitele „cuiburi de cuc“), a fost cândva un castru roman.

 

Săpăturile arheologice care se vor realiza prin grija Fundației Ortodox-Culturale „Maica Sfântă – Bucuria Neașteptată“ vor lămuri aceste lucruri.

Alte articole

  • Simbolurile de la Sinca Veche, autentic si profanare

    Simbolurile de la Sinca Veche, autentic si profanare

    Bisericile rupestre de la Şinca Veche, un vestigiu al ortodoxiei păstrat din negurile istoriei şi până astăzi, au fascinat şi continuă să fascineze mii de oameni. Vizitatori de toate felurile, pelerini români şi străini vin aici să vadă mănăstirea din grotă şi să se închine la moaştele Sfântului Nectarie de la schit. Şi oriunde vine vorba de spiritualitate şi credinţă, omul are nevoie de simboluri pentru a se exprima şi a se înţelege în raport cu divinul şi cu natura.  

  • Drumul dacilor si al romanilor

    Drumul dacilor si al romanilor

    Drumul care urcă dinspre sat către munte, pe langa dealul Plesu de la Șinca Veche a fost în urmă cu 2.400 de ani un drum al dacilor și al romanilor. Acest drum făcea legătura între ținuturile de dincoace și de dincolo de munți...

  • Cultura dacica la Sinca Veche

    Cultura dacica la Sinca Veche

    Când vine vorba de istoria neamului, românul poartă un loc aparte în suflet pentru străvechii daci, ai căror urmaşi suntem. Deşi formarea poporului român a fost strâns legată de dominaţia romană, strămutările de populaţie şi de efervescenţa etno-politică specifică mileniului I, d. Hr., noi cei de astăzi ne simţim legaţi istoric în primul rând de daci. Ale lor au fost minunatele pământuri înverzite, cetăţile cu zidul de piatră nefasonat (celebrul murus dacicus), aşezările pe vârfuri de coline şi pe crestele munţilor, precum şi credinţa în nemurirea sufletului şi într-o unică divinitate, Zalmoxis.

Feedback