Manastirea din grota

GrotaPeştera mănăstire de la Sinca Veche este o incintă săpată într-o gresie nisipoasă foarte uşor de măcinat şi a tot fost lărgită in timp cu dalta şi ciocanul. Urmele se văd pe toţi pereţii până astăzi.  

Originile acestei grote sunt incerte şi se pierd în negura timpurilor. Sigur este faptul ca la anul 1750 în grota de la Şinca Veche vieţuia o comunitate de călugări. Este foarte posibil însă ca originile să fie mult mai vechi, de pe vremea dacilor. Poate ca aceasta grotă a servit drept loc de închinare, templu pentru strămoşii noştri.

Bisericile rupestre din complexul monahal de la Șinca Veche se înscriu în lista celor mai vechi monumente feudale românești, nu numai din Țara Făgărașului. Planul lor romantic și descendența nemijlocită din acest plan…, ne determină și ne îndreptățesc să propunem începuturile construirii și funcționării bisericilor de pe dealul Pleșul, în secolele XIV-XV prezența lor în cult s-a menținut mai mult de o jumătate de mileniu. (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea și Dr. Radu Ștefănescu) 

Grota este formată din două incinte ce reprezintă două biserici săpate în piatră. Incinta din spate se pare că a fost ataşată ulterior, pentru că se poate observa cum peretele acesteia este săpat în aşa fel încât să fie comun cu celălalt, mulându-se perfect după prima incintă.

Situaţia aceasta se observă foarte bine având în vedere că prima incintă este dreaptă, pe când incinta a doua este săpată oblic, în aşa fel încât să aibă perete comun cu prima.

Planul acestei incinte respectă întocmai caracterisiticile unei biserici paleocreştine, având naos, pronaos şi altar. În altar eistă o nişă asemănătoare cu cea din camera absidată, situate aproape identic, având dimensiuni asemănătoare: 2,5 m înălţime şi lăţimea la baza de sus de 0,6 m, iar la baza de jos de 1,07 m. În centrul altarului există o firidă cu baza de 0,8 m şi înălţimea de 0,6 m, în interiorul căreia se păstrează un desen reprezentând steaua lui David, o stea în 6 colţuri formată din triunghiuri echilaterale, cu laturile de 0,3 m.

Cele două săli nu au altă comunicaţie între ele decât o fereastră rectangulară. În ambele se află răsturnate câte o piatră care trebuie să fi servit drept picior de prestol. În pronaos se mai păstrează încă un picior de piatră care a fost stâlp de sprijin. Încăperea din vecinătatea intrării va fi servit drept locuinţă, găsindu-se în ea vatră şi horn condus prin bolta de piatră amenajată în creasta dealului. Dimensiunile încăperii elimină presupunerea că vatra ar fi fost destinată numai păstrării în vremea slujbei, a cărbunilor aprinşi pentru cadelniţă.

Alte articole

  • Sinca Veche, minunea manastirii din grota

    Sinca Veche, minunea manastirii din grota

    Mănăstirea din grotă a fost mereu principalul punct de atracţie pentru străinii ce treceau pe la Şinca Veche. Locul este cunoscut drept purtător de mituri şi subiect de legende, pe care mulţi oameni şi-ar dori să le desluşească şi să le afle tainele. Dar, acest vechi centru al ortodoxiei are o semnificaţie mult mai profundă pentru oamenii Ţării Făgăraşului.

  • Bisericile rupestre

    Bisericile rupestre

    Oamenii veneau și vin la Sinca Veche în principal pentru Mănăstirea rupestră din dealul Pleșu, pentru taina și încărcătura spirituală deosebită a acestui loc, pentru multele legende, mituri și povești care se leagă de această grotă. În inima dealului s-au scobit în piatră două bisericuțe ortodoxe alăturate, care au o turlă unică, sfredelită prin carnea pietrei, turlă zveltă, a cărei existență nici nu se bănuiește de afară. Aceasta turlă face o legătură de taină între cer și pământ.

  • Un popas pentru suflet

    Un popas pentru suflet

    Aşezământul Şinca Veche se întinde pe dealul Plesu, langa satul Sinca Veche. Vizitând acest loc veți vedea o rămășiță străbună - peștera cu două bisericuțe ortodoxe ...

Galerie de imagini

Feedback