Racos - Sinca Veche, asezari dacice infratite

Descoperirile și cercetările arheologice ale așezărilor dacice din Țara Făgărașului și Țara Bârsei le-au permis istoricilor să concluzioneze că partea aceasta a Transilvaniei cuprindea un important centru de spiritualitate al strămoșilor noștri. Sanctuarul de la Racoș și Templul Ursitelor – ulterior, mănăstirea rupestră – de la Șinca Veche formau împreună cu marele sanctuar de la Sarmisegetuza Regia, în munții Orăștiei, unul din triunghiurile de aur ale dacilor.

Ca mărime, sanctuarul de la Racoș este al doilea după cel de la Sarmisegetuza Regia. La Șinca Veche, nu s-au păstrat urme ale sanctuarelor, dat fiind faptul că de aproape un mileniu, în grota din dealul Pleșu a existat o bisericuță ortodoxă.

Așezarea dacică de la Racoș are o deosebită valoare istorică fiindcă atestă arheologic faptul că, până la Burebista, în această zonă a existat un regat puternic, bine închegat și apărat. Acest fapt reiese din structura cetății de la Racoș care cuprinde un sector sud-estic cu rol de apărare și altul nord-vestic, cu funcție religioasă. 

Comunitatea dacică de la Șinca Veche exista în perioada de înflorire a regatului de la Racoș, fiind fără îndoială parte din acest regat, dată fiind proximitatea locației. Istoricii apreciază, pentru Racoș, o vechime cu două sau trei sute de ani mai mare decât a centrului regal din munții Orăștiei, capitala cea mai cunoscută a regatului dac.

Spiritualitatea dacică depindea și se sprijinea totodată pe ritualurile specifice schimbării anotimpurilor precum și pe cutumele comunității ce însoțeau pregătirile de război sau întoarcerea războinicilor din bătălii. Și la Templul Ursitelor, în dealul Pleșu, și la Racoș, sacerdoții dacilor vor fi oficiat ritualic, aducând ofrande adesea sângeroase.

Din sanctuarele dacice de la Racoș s-au păstrat trei mai mari, asemănătoare celor de la Sarmisegetuza Regia, și unul cu baza din coloane de tuf vulcanic. Pe acesta din urmă se aduceau ofrande de carne zeilor. Ipoteza este susținută de descoperirea a 40 de piroane în formă de cap de lebădă în situl arheologic de la Racoș.

Cercetările arheologice de la Șinca Veche urmează să scoată la iveală noi informații despre vechimea peșterii-mănăstire precum și despre mai vechii locuitori ai dealului Pleșu: dacii olari din așezarea descoperită în imediata vecinătate a grotei sfinte.

Racoș, Șinca Veche sau Sarmisegetuza Regia sunt doar trei dintre locurile sfinte ale dacilor, care își păstrează multe din mistere încă nespuse și nedescoperite. Și numai Domnul știe de se vor dezgropa acestea vreodată!

Surse foto:

cazare.info

descopera.ro