Absida bisericii a doua

Absida decroșată, mai înaltă de la început cu circa 22 cm decât podeaua nartexului, are peretele nordic rectiliniu până în dreptul proscomidiei, de unde se arcuiește până în „colțul“ sud-estic, unde se întâlnește cu peretele sudic, aproape constant liniar.

În acest colț se află o  „gropniță“ cu planul în forma literei D cu hasta spre încăpere, adâncită în podea și scobită în perete cu câte 20 cm. Probabil aici se depuneau cățuile sau vasul cu cărbuni.

Exact în centrul absidei se păstrează încă un piedestal puțin înalt (4-5cm), cu certitudine baza mesei altarului, prestolului. Nu știm dacă masa a fost integral ”cruțată” la construirea bisericii, dar ea, exista în anul 1930, la ea făcând referire V. Literat (aici „se găsesc răsturnate câte o piatră, care trebuie să fi servit drept picior de prestol“).

Proscomidia începe la 30 cm est de peretele tâmplei. Și aceasta are forma unei ciuperci, amănunt de luat în seamă pentru epoca și succesiunea  „construirii“ bisericilor, al cărui picior începe de la 30 cm mai sus de podea.

Nișa propriu-zisă, asimetrică „piciorului“, începe la 1,15 m de la podea și se înalță până la 2,45 m. Are lățimea la bază de 1,50-1,55 m (eroziune) și este înaltă de 1,35 m, arcuită la partea superioară. Profunzimea piciorului este de 75 cm, iar a nișei propriu-zise de 63 cm.

În arcul estic al absidei se află o nișă-firidă pentru icoane, care are forma literei D cu hasta în jos. 

Dimensiunile absidei sunt: lungimea de 2,75 m, lățimea la tâmplă de 2,65 m, iar înălțimea la centru de 2,90 m.

Din absidă lipsește diaconiconul, ca și în cazul primei biserici. Absența lui la ambele bisericuțe s-ar putea explica prin faptul că păstrarea veșmintelor preoțești se putea face în încăperile anexe, unde era suficient loc pentru ca ele să joace rolul de veșmântar (apodosis).

Tavanul absidei este început ca semicilindru deasupra peretelui liniar (sudic) și continuat într-o calotă pe porțiunea peretelui arcuit, până deasupra proscomidiei. Astăzi, tavanul este în bună parte prăbușit, câteva lespezi căzând chiar în timpul lucrărilor din 2005, asta din cauza ploilor, care pătrundeau abundent prin straturile de nisip și de gresie. (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea şi Radu Ştefănescu)