Sinca Veche – proiect unitar, proiect traditional

Proiectul Şinca Veche, desfăşurat prin voia Domnului de Fundaţia Ortodox-Culturala „Maica Sfântă – Bucuria Neaşteptată” reprezintă o mare reactualizare culturală şi istorică a unor valori deosebite. Deşi proiectul aflat în desfăşurare din anul 2005 urmează câteva direcţii de cercetare şi dezvoltare distincte, caracterul unitar al ansamblului Şinca Veche este de netăgăduit, în ciuda faptului că include elemente compozite.
 Istorie, credinţă, tradiţie păgână şi continuitate ortodoxă, ansamblul de la Şinca Veche le include pe toate. Diversitatea aceasta justifică, de altfel, şi atracţia pe care o exercită locaţia asupra pelerinilor şi turiştilor. Liantul, elementul de legătură este substanţa „românească” de esenţă. Diversele valori de la Şinca Veche se înscriu în tezaurul naţional, aparţin neamului şi îi reflecta unicitatea într-o manieră cum nu se poate mai grăitoare.

Constituirea unei Fundaţii care să restaureze, să redescoperea şi să redea valorile de la Şinca Veche a fost o lucrare a Domnului prin oameni. Pentru dimensiunea tradiţională a culturii romaneşti, o explorare a sufletului popular creator, reprezintă o şansă de continuitate culturală în contextul vieţii romaneşti moderne. În diversele etape ale proiectului: istorică, de creaţie, Bună-Vestire şi rupestra, Fundaţia a trasat de fapt coordonatele principale de dezvoltare şi descoperire a ansamblului de la Şinca Veche.

Extinderea pe aceste patru coordonate ilustrează de fapt bogăţia culturală, nu doar a bisericii rupestre, ci a întregului aşezământ de pe dealul Pleşu. Toate „frumuseţile” ce ne încântă astăzi la Şinca Veche au fost realizate în cel mai autentic stil românesc, ilustrativ pentru specificul provinciilor româneşti.

Specificul cultural-ortodox al Fundaţiei se descoperă tocmai în grija pentru păstrarea autenticităţii istorice, dar şi pentru sfinţirea prin credinţă a colţului acesta de pământ. Tradiţia mănăstirii rupestre continuă, într-o nouă formă, la schitul Sf. Nectarie, care astăzi adăposteşte o restrânsă obşte de maici. Credinţa şi creaţia se împletesc.

Insuflat de dorinţa continuităţii de tradiţie şi credinţă, este şi efortul de a dezvolta o zonă special dedicată meşteşugurilor populare. Monahi şi monahii vor transmite tinerilor dragostea pentru lucrul mâinilor sub forma cusătoriei populare şi religioase, încondeierii ouălor, sculpturii de troiţe, picturii de icoane, ceramicii şi olăritului., împletirii cu nuiele, goblenului etc.

Se desluşeşte, fără tăgadă, în astfel de eforturi cultural-educative, dorinţa de redeşteptare a valorilor tradiţionale în sufletul tinerelor generaţii. Românul are nevoie să-şi păstreze unicitatea etnică şi de tradiţie pentru a rămâne complet, „rotund” sub avalanşa de împrumuturi care îl asaltează de peste hotare.

Cu mulţumire şi recunoştinţa să înălţăm aşadar o rugăciune pentru ca eforturile Fundaţiei Ortodox-Culturale „Maica Sfântă – Bucuria Neaşteptată” să ne răsplătească pe noi pe toţi prin crearea unui altfel de om, mai credincios, mai autentic şi mai apt să recunoască valorile adevărate.

Fie ca cei ajunşi la Şinca Veche mânaţi de Dumnezeu şi inspiraţi de harul Său, să poarte o fărâmă din „dar” şi să facă pământul nostru un loc mai bun atunci când se vor întoarce în lume...