Istoria romanilor in castrul de la Sinca Veche

Chiar în vecinătatea așezării dacice descoperite și cercetate arheologic la Șinca Veche, se bănuiește și existența unui castru roman. O parte importantă a Proiectul Fundației Ortodox-Culturale ”Maica Sfântă – Bucuria Neașteptată” constă tocmai în excavarea și cercetarea acestui castru pentru o mai bună înțelegere a istoriei locului.

Peste tot în provincia Dacia, castrele au fost construite pentru a permite trupelor de ocupație și administrației romane să infiltreze și să controleze populația subjugată. Modelul este același și în alte provincii romane. Prin locație, castrul de la Șinca Veche permite observarea și controlul militar asupra punctului de trecere prin munții Perșani la sud de Carpați.
Așezarea dacică excavată nu a oferit indicii de locuire decât până la cucerirea romană, ceea ce pare să susțină pentru cercetători teoria de strămutare a populației sau de exterminare a acesteia (a doua lipsită de fundament). Totuși, castrul din imediata vecinătate a așezării din dealul Pleșu, ar fi avut o însemnătate mult mai mică, sau nu s-ar fi justificat într-o asemenea locație.
Poate tocmai cercetările arheologice ale presupusului castru vor scoate la lumină informații despre soarta populației dace de la Șinca Veche. Romanii detașați aici proveneau cu siguranță din alte provincii ale imperiului, nefiind de origine latină. Ei doar aduceau cu ei limba latină vulgară și un amalgam de civilizație populară.
Datele furnizate de numeroase alte cercetări arheologice din țară confirmă practica de formare a unor familii mixte între militari romani sau veterani și femei dace din așezările de pe lângă castre. De fapt, politica Romei era aceea de împroprietărire a veteranilor în provinciile în care au servit, ceea ce a dus și mai mult la amestecul de populații.Sit Roman

O schemă similară de romanizare se va putea confirma și la Șinca Veche potrivit dovezilor ce le vor furniza cercetările. Vor fi continuat dacii să-și practice religia și după romanizare? Întrebarea se impune mai ales dat fiind faptul că în grota de la Șinca Veche, din adâncul dealului Pleșu, dacii aveau un templu închinat lui Zalmoxis. 
Cât despre transformările economice care vor fi urmat cuceririi romane și construirii castrului de la Șinca Veche, putem presupune dezvoltarea meșteșugurilor care serveau deopotrivă cuceritorilor și cuceriților.
Romanii aflați în serviciul militar nu desfășurau ocupații lucrative, iar populația autohtonă era cea care se ocupa de meșteșuguri, producând cele necesare traiului, de la creșterea animalelor și cultivarea pământului, până la făurirea bunurilor necesare în fiecare gospodărire.
Multe piese lipsă din puzzle-ul istoriei romane la Șinca Veche se vor dezvălui însă în anii ce urmeaz ă!