De la Sinaia la Sinca Veche, invitatie de Craciun

Cu toţii ştim că staţiunile de pe Valea Prahovei atrag cei mai mulţi turişti în perioadă sarbtorilor de iarnă. Brasovul, Sinaia, Predeal, Buşteni sau Azuga sunt luate cu asalt pentru frumuseţea lor, aerul curat, sporturile de iarnă şi numeroasele atracţii locale. Pentru unii este doar o modă cu o urmă de pitoresc local, iar pentru alţii o modalitate de evadare din rutina oraşelor mari. Prea rar se asociază însă călătoria turistică unei căutări a sacrului, fie ea şi nebănuită.

Şi totuşi nu este imposibil! Un itinerar stabilit dinainte elimină nehotărârile de moment, precum şi invitaţia nesănătoasă la lâncezeală şi excesele petrecerii. Frumuseţea călătoriei departe de casă constă tocmai în explorarea diferitelor faţete ale locului, şi descoperirea a ce are să ofere, mai ales local şi tradiţional zona respectivă. Primejdia de a rămâne un turist de cabana contrastează cu efortul de a descoperi mai mult decât generalul pitoresc al locului.

Se pierde semnificaţia Crăciunului în confortul turistului de sărbători? Faptul că sunt şi călători care vor să simtă nu doar trupeşte ci şi sufleteşte frumuseţea Crăciunului, dovedeşte o preocupare pentru această mare sărbătoare creştină ca forţa animatoare de energii sufleteşti. Şi astfel porneşte omul să vadă mai mult, să descopere locul de închinăciune cuvenit, să aducă slava pe potriva fiinţei sale.

Praznicul Naşterii Domnului celebrat într-o mănăstire încântă sufletul, prea ades astrazi înstrăinat de credinţă. De veţi poposi la Sinaia sau în împrejurimi, includeţi şi mănăstirea rupestră în itinerarul dumneavoastră de sărbători, pentru a întregi invitaţia Crăciunului. În doar o oră de călătorie cu maşina, veţi ajunge într-un colţ de natura liniştit, complet diferit de atmosfera ”civilizată” a staţiunilor montane.

Liniştea necuprinsa a naturii, sub fruntea Făgăraşului, poteci semi-salbatice, un izvor curgând armonios pestre pietre, spărgând ici-colo crusta de gheaţă, sunet clar de clopot şi colinde... rugăciune cu suflare de promoroacă, în grota sfântă: acestea vă vor bucura inima la Şinca Veche, în preajma Crăciunului, şi nu numai.

Două chemări diferite vă vor răsuna aşadar în minte şi inima, iar una nu se opune neapărat celeilalte. Ni se aşterne înainte un timp de petrecere, relaxare şi bucurie în compania familiei şi a celor dragi. Dar, nici una din acestea nu capătă amploarea cuvenită de nu purtam în suflet recunoştinţa şi bucuria Naşterii lui Hristos.

Invitaţia la Şinca Veche, precum şi în orice altă mănăstire sau biserica românească consta în prilej de slăvire a Naşterii Fiului Omului pe pământ, în cel mai umil salas, printre necuvântătoare! De uitam acestea şi ne agăţăm doar de tradiţia bradului şi a lui Moş Crăciun, îi refuzam sufletului nostru împlinire, pierzând esenţa trăirii credinţei autentice.

...de la Sinaia la Şinca Veche, sufletul se ”îmbraca” în credincios!

Sărbători binecuvântate şi fericite!

Copyright poze:

Manastirea Sinaia: blogul http://ziureldeziua.blogspot.com

Castelul Peles: site-ul http://peles.ro