Comori si tezaure pierdute in Tara Oltului

Cele mai multe din legendele despre comorile ascunse în munții noștri, își trag seva din timpurile dacilor, când strămoșii noștri, forțați de împrejurări și-au ascuns tezaurele pentru a nu cădea în mâinile cuceritorilor. Transilvania este zona unde au fost concentrate cele mai multe tezaure de metale prețioase, în timp ce în restul țărilor românești, comorile descoperite au fost de altă proveniență: ceramică, podoabe, statui, tăblițe inscripționate etc. Cele mai multe descoperiri au fost accidentale, fie în timpul lucrărilor arheologice la diverse situri străvechi, fie de către oameni simpli care își lucrau pământul sau zideau casă. Există oare comori încă nedescoperite în Țara Oltului? Își vor fi ascuns dacii din comunitatea de la Șinca Veche avuturile mai prețioase în tainițele pământului?

Specialiștii răspund cu certitudine că astfel de ipoteze sunt cât se poate de probabile. Să ni-i imaginăm o clipă pe dacii viețuitori în dealul Pleșu, în zona actualei mănăstiri rupestre? Se cunoaște din descoperirile arheologice că se ocupau cu preponderență de olărit, iar ceramica era destinată și comerțului. Pe lângă monedele romane, pe care le foloseau (conf. descoperilor arheologice), este foarte probabil să fi avut și kosoni de aur.

Kosonii de aur sunt marele mister al dacilor, întrucât au fost descoperiți doar în Dacia, exclusiv în Transilvania, și reprezintă o imitație a denarului roman. Enigma kosonilor se leagă de faptul că potrivit istoricilor, dacii nu ar fi bătut niciodată monedă. Zeci de mii de astfel de monede au fost descoperite în preajma cetăților dacice, în apele râurilor sau în pădurile din jurul fostelor cetăți.

Dacă au îngropat strămoșii noștri astfel de comori și în Țara Făgărașului, nimeni nu poate spune. Dar dată fiind unitatea statului dacic la momentul cuceririi romane, circulația monedelor de aur este o ipoteză care se impune imbietor cercetătorului.

Deși romanii au scos din Dacia peste 165 de tone de aur și 330 tone de argint, conform evaluarilor specialiștilor, se presupune că tezaurul lui Decebal era mult mai mare. Dată fiind strategia de disimulare a comorilor, părți ale tezaurului ar fi putut fi ascunse oriunde pe teritoriul fostului regat dac. Acest fapt ar explica de ce, de-a lungul veacurilor, s-au transmis mărturii despre domnitori români aflați în posesia unor comori fabuloase.

Cronicile vorbesc despre niște butoaie vechi cu monezi de aur aflate în posesia domnitorului Petru Rareș, al Moldovei. Să fi fost ele parte din tezaurul dacic? Cât despre Țara Făgărașului, stăpânirea străină impusă asupra Ardealului a jucat un rol foarte activ în spolierea pământurilor noastre de comori.

Pământul ne va destăinui poate și altele din secretele sale pierdute, sau le va păstra pentru vecie. Și-ntr-un caz și-n altul, bogățiile ascunse vor continua să populeze legende și să-i fascineze pe omul de rând și pe cercetător deopotrivă.