Biserici vechi in peisajul ardelean-ortodox - Sf Nicolae, Brasov

Bisericile şi mănăstirile din peisajul ardelean diferă mult, nu doar ca orânduire de cult, cât şi ca aşezare şi arhitectură. Catedralele unite şi catolice sunt adevărate fortăreţe, cu fortificaţii, ziduri de apărare şi răceala practică a Evului Mediu. Bisericile şi mănăstirile ortodoxe nu au niciun fel de apărare exterioară sau interioară. Singura ocrotire pentru lăcaşurile ortodoxe, doar de la Dumnezeu şi Maica Lui coboară.
Deşi împrejmuită de un zid ce protejează curtea interioară, catedrala Ţării Bârsei, Biserica Sf. Nicolae din Scheii Braşovului, reflectă cele de mai sus prin prezenţă şi atmosferă, dar ilustrează în acelaşi timp, peste opt veacuri de istorie, într-un peisaj cândva dominat de minorităţi.

Biserica Sf. Nicolae îşi are începuturile în secolul al XIII-lea, trecând prin mai multe etape de dezvoltare de-a lungul timpurilor. Începând cu anul 1495, biserica a fost ridicată din piatră, cu sprijinul domnului Ţării Româneşti, Neagoe Basarab. Stilul arhitectonic iniţial a fost gotic, după care au apărut diverse modificări în stil baroc. Transformări de decor exterior au continuat şi pe mai departe, dar substanţa ortodoxă a locaşului de cult a rămas nealterată.
Importanţa spirituală a acestui centru ortodox reiese şi din bula papală, emisă de papa Bonifaciu al IX-lea care insista pe convertirea la catolicism a comunităţii locale dezvoltată în jurul bisericii Sf. Nicolae. Planul de uzurpare a ortodoxiei a fost nefructuos, în Şcheii Braşovului dezvoltându-se, nu doar un centru spiritual ci şi unul cultural, de învăţătură.
La şcoala românească construită în apropiere de biserica Sf. Nicolae s-a început tipărirea cărţilor de cult în limba română, sub îndrumarea diaconului Coresi. Cărţile româneşti s-au pus în circulaţie apoi peste tot în ţările româneşti, lucrând ca şi factor catalizator pentru făurirea şi creşterea culturii neamului.
Şi tot aici s-a scris prima gramatică românească... Documentele atestă şcoala de la biserica Sf. Nicolae ca prima şcoală românească, unde începând din anul 1559, se preda în limba română. Tot la biserica Sf. Nicolae din Scheii Braşovului s-au tradus primele cărţi populare, în anul 1775.
Procesul de creştere a valorilor româneşti, în forma cultă, devine mai evident vizitând Muzeul Primei Şcoli Româneşti, aflat în vecinătatea locaşului de cult. Muzeul adăposteşte documente şi cărţi preţioase precum „Cartea românească cu învăţătură”, „Sbornicul”, „Ohtoihul” sau „Psaltirea” tipărite sub îndrumarea dascălului Coresi. Tot aici se mai găsesc cele 80 de hrisoave domneşti, scrise pe pergament şi aurite care confirmă legăturile dintre ţinuturile româneşti, în ciuda orânduirii statale diferite.  
Una dintre comorile de netăgăduit ale bisericii o reprezintă biblioteca, cu impresionata sa colecţie de 4000 de cărţi vechi şi peste 30.000 de hrisoave care stau mărturie, atestând începuturile. Din punct de vedere cultural, biserica aceasta românească, întărită întru lucrarea Domnului, a slujit neamului într-un mod nepreţuit şi netăgăduit ca valoare: ocrotind cultura românească şi  susţinându-i dezvoltarea.
Despre ortodoxie veche, vie şi autentică, ne vorbeşte Biserica Sf. Nicolae Braşov, mama bisericilor ortodoxe din ardeal, ne vorbesc carțile tipărite la prima şcoală românească de aici, dar ne vorbeşte şi scrierea în piatră sub formă a doua bisericuţe ortodoxe de la Şinca Veche.

Copyright foto: 

crestinortodox.ro

Andrei Dan, sursa: Panoramio.com