Blog

  • 21.05.2012

    Proiectul Șinca Veche s-a remarcat mai ales prin redescoperirea și restaurarea mănăstirii din grotă, din dealul Pleșu. Totuși există numeroase dimensiuni ale proiectului care rămân nevăzute sau nebănuite de pelerin, turist sau vizitator, mai ales datorită faptului că întregul ansamblu Șinca Veche arată atât de natural, atât de pur.

  • 19.05.2012

    

    Carte de Rugaciuni, Maria Bagiu Marino

    Rugaciunile  sunt scrise de d-na Maria Bagiu Marino si au aparut in volumul "Carte de rugaciuni", carte aparuta cu binecuvantarea parinteluli Teofil Paraianu, in anul 2003. Lansarea cartii a fost in 20 aprilie 2003, in Duminica Floriilor, la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, jud. Fagaras.

     

     

     

     

  • 15.05.2012

    Dovezi arheologice de locuire a zonei Șinca Veche datează din neolic, iar așezarea dacică de pe dealul Pleșu, în apropierea grotei sfinte, ne-a oferit numeroase vestigii din perioada împăratului Tiberiu. Arheologii au descoperit nu doar monede și fragmente de ceramică, ci unelte de fierărie, precum și locuințe de suprafață.

  • 11.05.2012

    În inima Țării Făgărașului, localitatea Șinca Veche cu mănăstirea rupestră din adâncul dealului Pleșu, ilustrează cum nu se poate mai bine dimensiunile culturale și istorice multiple ale unui loc sfințit prin rugăciune și consacrat prin tradiție. Veche vatră românească, Șinca Veche are o istorie de locuire care se pierde în negura timpului.

  • 08.05.2012

    Străvechiul locaș de cult de la Șinca Veche are o istorie ce se pierde în negurile timpurilor, fiind prezent în tradiția orală și în mituri, cu mult înainte oricărei atestări documentare. Există numeroase teorii cu suport faptic conform cărora în grota mănăstirii de la Șinca Veche, dacii ar fi avut un templu al lui Zalmoxis.

  • 03.05.2012

    Comuna Șinca cuprinde satele Ohaba, Bucium, Șercaița și Șinca Veche, vechi așezări românești cu atestare documentară anterioară secolului al XII-lea, dar cu o istorie de locuire din vremuri străvechi, când încă nu ne chemam români. Pentru a identifica chiar şi superficial filonul de viaţa autentică în acest colţ de ţară, este natural să ne raportăm la obiceiuri, tradiţii orale, meşteşuguri, port, cântec şi dans.

  • 30.04.2012

    Bordei, Sinca VechePrin dimensiunea sa culturală și istorică, ansamblul de la Șinca Veche relevă valențe culturale românești valabile de mai bine de două milenii. Străvechea așezare dacică din dealul Pleșu cercetată arheologică în două etape, a furnizat material de studiu pentru obiceiurile de habitat ale strămoșilor noștri, precum și prelungirea acestora în cultura românească.

  • 28.04.2012

    Tarabostes Daci_115Așezarea dacă excavată și cercetată la Șinca Veche a făcut obiect de studiu arheologic și a completat pagini de istorie referitoare la viața socială, organizarea și normele de conduită ale dacilor. Prezența locuințelor de suprafață, dar și a bordeilor, în așezarea de la Șinca Veche, confirmă diferențele de statut social, în sânul comunității.

  • 25.04.2012

    Echinoctiul de primavaraCultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar.

  • 20.04.2012

    Tarani DaciCercetările arheologice ale așezării dacice de la Șinca Veche au confirmat locuirea de-a lungul a mai multe secole în acest sit, a unei populații sedentare, care se ocupa preponderent cu meșteșugul olăritului. După cucerirea și colonizarea Daciei de către romani, nu există însă date privind soarta locuitorilor din dealul Pleșu.

Feedback