Blog

În timpul verii, mănăstirea săpată în piatră de la Șinca Veche atrage numeroși vizitatori, mânați uneori de o sete de cunoaștere aparte. În dealul Pleșu vin speologi, doritori să cerceteze structura grotei, arheologi și istorici care caută răspunsuri la multe din necunoscutele civilizației dace, pelerini aflați în căutare spirituală, simpli turiști doritori de experiențe de vacanță inedite...

Cercetată arheologic, și supusă unor riguroase expertize științifice, așezarea dacică de la Șinca Veche, ne-a relevat numeroase vestigii materiale și răspunsuri istorice. Totuși, lipsa documentelor scrise, lasă o seamă de lacune în imaginea ce ne-am puteau-o face despre cine erau dacii de la Șinca Veche, și ce s-a întâmplat cu ei, cu adevărat, după cucerirea Daciei.

Lângă Șinca Veche, la Ohaba, cea mai veche moara din Țara Făgărașului încă macină. Este o moară de apă care funcționează perfect în ciuda faptului că are mai mult de 130 de ani de activitate. Pietrele morii au fost aduse din Franța, în 1873 și nu au fost niciodată înlocuite.

Pentru turiștii care se abat prin această zonă a Țării Făgărașului, cu destinația Șinca Veche și complexul mănăstirii rupestre, o oprire la Moara de Apă de la Ohaba, completează experiența rusticului, a vieții satului așa cum se mai păstrează, în crâmpeie, din vechime.

Prin bogățiile naturale, cultura tradițională și încărcătura istorică, Țara Făgărașului atrage mii de turiști în fiecare an. Prin complexitatea structurii sale, complexul de la Șinca Veche se bucură de o popularitate în creștere printre pelerinii ortodocși, turiștii străini și români, aflați în căutarea frumosului natural, a locurilor cu parfum istoric și dimensiune spirituală.