Blog
-
21.01.2013
-
17.01.2013
-
15.01.2013
-
11.01.2013
-
07.01.2013
-
03.01.2013
-
27.12.2012
-
24.12.2012
-
21.12.2012
-
17.12.2012
Țara Făgărașului sau Țara Oltului este binecunoscută pentru frumusețea paradisiacă a naturii, pentru cultura românească autentică, pentru rezervațiile naturale unicat (Bâlea, Poiana Narciselor), tradițiile creștin-ortodoxe și pitorescul istoric al așezărilor sale. 
În ciuda faptului că omul modern este înconjurat de materialele artificiale ale civilizaţiei mileniului trei, încă mai recunoaştem şi apreciem naturalul, în structuri, construcţii şi obiecte de utilitatate imediată. Astfel, sufletul nostru se bucură la vederea unei icoane pictate pe lemn, a unei mese de piatră sau a unui locaş de cult ridicat din lemn, sau scobit în piatră. 
Dacă instalarea maghiarilor în Transilvania a început pe la jumătatea secolului al X-lea, organizarea teritoriului ca voievodat va avea loc abia două secolele mai târziu, în a doua jumătate a secolului al XII-lea. Transilvania a primit titulatura de voievodat sub presiunea tradiției românești, după o primă încercare de instalare a unui principat. 
Meșteșugul și arta ceramică a Țării Făgărașului este descrisă din punct de vedere etnografic ca o combinație de culturi materiale realizate în centre maghiare, secuiești, săsești și românești. O expoziție mai amplă pentru toate acestea poate fi admirată la Muzeul "Valeriu Literat" din Făgăraș.
Botezul Domnului, Boboteaza, Epifania (arătarea Domnului), Teofania sau Sărbătoarea Luminilor, iată câteva dintre numele consacrate pentru marele praznic bisericesc sărbătorit în Biserica Ortodoxă pe data de 6 ianuarie. Chiar din primele veacuri creștine, Botezul Domnului era un mare praznic, ținut cu aceeași solemnitate precum Sfintele Paști sau Rusaliile. 
Dincolo de semnificaţia creştină a sărbătorii Botezului Domnului, românii cunosc şi respectă un mare număr de obiceiuri şi tradiţii asociate începutului de an calendaristic. Dat fiind faptul că Bobotează (6 ianuarie) este imediat urmată de sărbătoarea Sf. Ion (7 ianuarie), cei care îşi serbează onomastica sunt subiecţii multora dintre obiceiurile lumii satului. 
preajma Anului Nou, românii se pregătesc pentru momentul trecerii, fapt reflectat atât de frumos în sumedenia de obiceiuri și tradiții, credințe și mituri străvechi. Toate acestea sunt elemente ancestrale ce alcătuiesc moștenirea noastră culturală, anonimă, păstrată din bătrâni. 
Cu o vechime de peste jumătate de mileniu, mănăstirea rupestră de la Șinca Veche a curpins de-a lungul istoriei, o obște monahală organizată care își rânduia existența închinată Domnului, după sărbători și mari praznice. Crăciunul, ca sărbătoare a Nașterii Domnului, va fi fost așteptat cu mare bucurie duhovnicească, nefiind umbrit de austeritatea vieții în acest colț de lume. 
Anul Nou la daci era sărbătorit timp de șapte zile, interval considerat necesar pentru înnoirea timpului și pentru trecerea ritualică de la un moment la altul. Cu prilejul solstițului de iarnă, pe 21 decembrie, preoții daci oficiau ritualuri religioase, dat fiind faptul că soarele guverna calendarul dacic, deși astrul zilei nu avea rang de divinitate. 
rumusețea unor colțuri de natură sălbatice și înghețate sunt fascinante și intimidante deopotrivă. Cu cele mai înalte vârfuri montane din România, Țara Făgărașului oferă unele dintre cele mai spectaculoase priveliști de iarnă călătorilor. Culmile Făgărașului acoperite de zăpezi, tăcute și inaccesibile, străjuiesc ca ziduri de cetate peste culmile mai joase și pădurile amorțite... -
Manastirea noua - Schitul Sfantul Nectarie
Înființarea schitului de la Șinca Veche, din zona Bisericilor rupestre, cu hramul…
-
Bisericile rupestre
Oamenii veneau și vin la Sinca Veche în principal pentru Mănăstirea rupestră din…
-
Proiectul: Asezamantul istoric-ortodox-cultural "Bucuria neasteptata"
Acesta este un proiect: ecologic, smerit, tradițional, unic și unitar, istoric, ortodox …
-
Izvorul tamaduitor
Orice așezare laică sau religioasă se face în preajma unei surse de apă. Aici la…
